| Vizualizat de |
862  |
|
Termeni
Termeni web existenti in limba Română actuala:
Limbajul uzual folosit pe internet nu il gasim totdeauna explicat in dictionare decat in cele specializate iar dezvoltarea unui jargon specific ( exemplu cel mai la indemana sunt prescurtarile de chat gen Ymess ) nu face decat a crea nelamuriri de sensuri si neologisme ciudate.
Design, Intranet , Optimizare, Publicitate, Reclama, Semantic, Sit, Site, Trafic, Web
Informatii utile
DESIGN s.n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcţionali, tehnici, ergonomici, estetici, al relatiilor implicate, etc.) care contribuie la aspectul şi calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design.
Sursa: DEX '98 |
DESIGN [pr: dizáin] n. 1) Domeniu interesat de factorii (social-economici, funcţionali, tehnici, estetici etc.) care determină aspectul şi calitatea produsului în serie. 2) Forma, aspectul exterior al unui obiect elaborat în conformitate cu legile esteticii. /
Sursa: NODEX |
DESIGN s.n. (Liv.) Disciplină care urmăreşte armonizarea mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale până la urbanism şi amenajarea peisajului. [Pron. di-záin. / < engl. design].
Sursa: DN |
DESIGN [DIZÁIN] I. s. n. 1. disciplină care urmăreşte armonizarea estetică a mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale şi a mobilelor până la urbanism şi amenajarea peisajului. 2. aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru din punct de vedere estetic; estetică industrială. II. adj. inv. modern, elegant. (< engl., fr. design)
Sursa: MDN |
INTRANÉT, intraneturi, s.n. (Inform.) Reţea de calculatoare la nivel local (al unei companii, universităţi etc.), care asigură accesul şi distribuţia informaţiilor interne exclusiv persoanelor conectate la aceasta. Tag: intranet
Sursa: Neoficial |
OPTIMIZÁ, optimizez, vb. I. Tranz. A face ca randamentul unei maşini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigenţe sporite. – Din fr. optimiser.
Sursa: DEX '98 |
OPTIMIZÁ vb. v. îmbunătăţi.
Sursa: Sinonime |
optimizá vb., ind. prez. 1 sg. optimizéz, 3 sg. şi pl. optimizeáză
Sursa: Dicţionar ortografic |
A OPTIMIZ//Á ~éz tranz. (randamentul unei maşini, al unui sistem tehnic) A face optim. /
Sursa: NODEX |
OPTIMIZÁ vb. I. tr. A alege şi a aplica soluţia cea mai bună (optimă) dintre toate soluţiile posibile. [< fr. optimiser].
Sursa: DN |
OPTIMIZÁ vb. tr. a face să devină optim, a îmbunătăţi. ♢ a face ca randamentul unei maşini, al unui sistem tehnic etc. să corespundă unor exigenţe sporite. (< fr. optimiser)
Sursa: MDN |
PUBLICITÁTE s.f. Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informaţii în public; caracterul a ceea ce este public. ♦ Agenţie (sau birou) de publicitate = birou unde se pot da, pentru a fi publicate în ziare sau difuzate prin radio şi televiziune, anunţuri (cu caracter particular). Mica publicitate = rubrică a unui cotidian în care se publică anunţuri cu caracter particular. Agent de publicitate = persoană angajată de o firmă comercială pentru a face reclamă mărfurilor ei. ♢ Loc. vb. A da publicităţii = a publica. – Din fr. publicité.
Sursa: DEX '98 |
PUBLICITÁTE s. v. editare, gazetărie, imprimare, imprimat, jurnalism, jurnalistică, presă, publicare, publicistică, scoatere, tipărire, tipărit, tragere, ziaristică.
Sursa: Sinonime |
publicitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. publicităţii
Sursa: Dicţionar ortografic |
PUBLICIT//ÁTE f. 1) Caracter public. 2) Difuzare în public a informaţiilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă. ♢ Mica ~ rubrică într-o publicaţie periodică care cuprinde tot felul de anunţuri. A da ~ăţii a anunţa în mod public; a publica. /
Sursa: NODEX |
PUBLICITÁTE s.f. Faptul de a face ceva cunoscut prin publicaţii; răspândire în public. ♦ A da publicităţii = a publica. [Cf. fr. publicité].
Sursa: DN |
PUBLICITÁTE s. f. faptul de a face ceva cunoscut publicului o a da ~tăţii = a publica. ♢ mijloc de a face cunoscut un produs, o întreprindere etc. prin informarea cumpărătorului asupra calităţii, preţului, utilităţii. (< fr. publicité)
Sursa: MDN |
RECLÁMĂ, reclame, s.f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmăreşte, pe calea publicităţii (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câştigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Răspândire de informaţii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicaţie), afiş, placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă (1). – Din fr. réclame, germ. Reklame.
Sursa: DEX '98 |
reclámă s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclámei; pl. recláme
Sursa: Dicţionar ortografic |
RECLÁM//Ă ~e f. 1) Publicitate realizată pe diverse căi (anunţuri, în publicaţii, la radio, televiziune etc.) în scopul de a suscita interesul publicului faţă de ceva. 2) Mijloc (articol dintr-o publicaţie, afiş, prospect, placardă, panou etc.) cu ajutorul căruia se face această publicitate. 3) Prezentare elogioasă şi exagerată a meritelor unei persoane cu scopul de a-i crea popularitate. [G.-D. reclamei] /
Sursa: NODEX |
RECLÁMĂ s.f. Articol mic înserat într-o publicaţie prin care se recomandă publicului un produs industrial, o carte, un spectacol etc. ♦ Recomandare, prezentare cu ajutorul publicităţii sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ♦ Totalitatea mijloacelor prin care se prezintă şi se popularizează un produs, o carte etc. [< fr. réclame, cf. germ. Reklame].
Sursa: DN |
RECLÁMĂ s. f. 1. recomandare, prezentare cu ajutorul publicităţii sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ♢ totalitatea mijloacelor prin care se prezintă şi se popularizează un produs, o carte etc. 2. articol mic inserat într-o publicaţie pentru reclamă (1). (< fr. réclame)
Sursa: MDN |
SEMÁNTIC, -Ă, semantici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea sensurilor cuvintelor şi a evoluţiei acestor sensuri; semasiologie, semantism. 2. (Log.) Teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat. II. Adj. Care ţine de semantică (I 1), care se referă la sensurile cuvintelor; semasiologic. – Din fr. sémantique.
Sursa: DEX '98 |
SEMÁNTIC adj., s. 1. adj. (LINGV.) semasiologic. (Modificări ~ suferite de un cuvânt.) 2. s., adj. (FILOZ.) semanticist. (~ii provin din logica simbolică.)
Sursa: Sinonime |
semántic adj. m., pl. semántici; f. sg. semántică, pl. semántice
Sursa: Dicţionar ortografic |
SEMÁNTI//C čă (či, če) Care ţine de semantică; propriu semanticii. Valoare čă. Studiu ~. /
Sursa: NODEX |
SEMÁNTIC, -Ă adj. Referitor la sensurile cuvintelor; semasiologic. [< fr. sémantique, cf. gr. semantikos < sema – semn].
Sursa: DN |
SEMÁNTIC, -Ă I. adj. referitor la semantică; semasiologic. o câmp ~ = ansamblu de cuvinte aflate într-o strânsă corelaţie de sens. II. s. f. 1. ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor şi evoluţia lor în timp; semasiologie. ♢ sens lexical; (p. ext.) semnificaţie; semantism. o ă artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înţelesul cuvintelor în limbajul literar. 2. parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele desemnate. o (fil.) ~ generală = curent apărut la începutul sec. XX în SUA, care cercetează limbile „naturale“ mai ales din punct de vedere sociologic şi pragmatic. 3. (inform.) ansamblul regulilor ce definesc înţelesul fiecărui program, semnificaţia propoziţiilor într-un limbaj. ♢ teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat. (< fr. sémantique)
Sursa: MDN |
SIT, situri, s.n. (Franţuzism) Peisaj. – Fr. site
Sursa: DLRM |
SIT s. n. 1. peisaj considerat din punctul de vedere al aspectului său pitoresc. 2. configuraţie proprie unui anumit teritoriu, păstrat în forma sa naturală. o ~ arheologic = loc în care se efectuează săpături. 3. (biol.) cea mai mică unitate a unei gene care poate suferi o mutaţie sau o recombinare. (< fr., engl. site)
Sursa: MDN |
SIT, síturi, s.n. 1. Loc geografic; peisaj. 2. Pagină de internet. – Cf. fr., engl. site, lat. situs.
Sursa: Neoficial |
SIT, síturi, s.n. ~ 3. (În sint.) Sit arheologic = aşezare arheologică; loc în care se efectuează săpături arheologice. (cf. fr. site archéologique) [TLF]
Sursa: Neoficial |
SIT, síturi, s.n. (Franţuzism rar) Privelişte din natură; peisaj. Dealurile şi pădurile Huşului reproduc ... pitoreştile situri de lângă Carlsbad. HAŞDEU, I.V. 131.
Sursa: DLRLC |
SITE [pron. SAIT] s. n. spaţiu în care sunt situate informaţii pe reţeaua de internet. (< engl. site)
Sursa: MDN |
TRAFÍC, traficuri, s.n. 1. Totalitatea transporturilor de mărfuri sau de persoane care se fac pe o anumită cale de comunicaţie, cu anumite mijloace de transport, într-un interval de timp şi în condiţii precizate. ♦ Totalitatea legăturilor de telecomunicaţie stabilite într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii tehnice. 2. Activitate economică având drept scop schimbul de mărfuri şi de alte valori sau informatii ( oferta de preturi ) cu valoare si perisabilitate ridicata. ♦ Comerţ ilicit. ♦ Expr. A face trafic de influenţă = a trage foloase ilicite din influenţa pe care cineva o are asupra cuiva, din trecerea de care se bucură pe lângă cineva. – Din fr. trafic.
Sursa: DEX '98 |
TRÁFIC ~uri n. 1) Frecvenţă a operaţiilor de transport efectuate pe o anumită cale de comunicaţie (feroviară, maritimă, terestră, aeriană) într-un anumit interval de timp. 2) Totalitate a legăturilor de telecomunicaţie stabilite într-un anumit interval de timp şi în condiţii date. 3) Comerţ ilegal. ~ de narcotice. ♢ ~ de influenţă infracţiune penală comisă de o persoană care trage foloase din influenţa pe care o are asupra altor persoane. /
Sursa: NODEX |
TRAFÍC s. n. 1. transport de mărfuri sau de persoane pe o anumită cale de comunicaţie şi la un interval de timp dat. ♢ comerţ ilicit. o ~ de influenţă = negociere a trecerii de care se bucură cineva pe lângă o persoană influentă. 2. totalitatea legăturilor de telecomunicaţie stabilite într-un anumit interval de timp, cu anumite mijloace tehnice şi în condiţii date. (< fr. trafic)
Sursa: MDN |
WEB – În WWW (World Wide Web) sau orice alt sistem de hipertext, un set de documente conexe care formează o prezentare de tip hipertext. Nu este obligatoriu ca documentele să fie stocate pe acelaşi sistem de calcul, dar ele sunt înlănţuite explicit, de obicei prin intermediul butoanelor interne de navigare. Continutul unui web, include în general, o pagină de întâmpinare (welcome page), care este documentul cel mai important din web (pagina iniţială – home page). [Dicţionar de calculatoare şi Internet, ed. Teora]
Etichete
Design, Intranet , Optimizare, Publicitate, Reclama, Semantic, Sit, Site, Trafic, Web
Botosani Suceava Iasi
Ultima modificare: 06-08-2008 06:09
| Keywords : publicitate, totalitatea, cuvintelor, prezentare, semasiologic, ortografic, publicului, formalizat, telecomunicatii, mijloacelor, randamentul, televiziune, sursa+nodex, sursa+dex, dictionar+ortografic, anumit+interval, optimiser+sursa, alt+sistem, sistem+tehnic, design+sursa, sursa+sinonime, sensurile+cuvintelor, unui+spectacol, site+sursa, randamentul+unei, unei+masini, sursa+neoficial, mijloacelor+prin, totalitatea+mijloacelor, formalizat+prin, lingvisticii+care, carte+etc, anumite+mijloace, totalitatea, ilicit, trage foloase, 259 cineva, trafic sursa, cuvintelor+semasiologic, mediului+uman, vedere+estetic, exterior, lucru+din, tehnic, amenajarea+peisajului, conceperea+obiectelor, obiectelor+uzuale, aspect+exterior, calitatea+produsului, reclama+semantic, semantic+sit, publicitate+reclama, optimizare+publicitate, design+intranet, intranet+optimizare, sit+site, site+trafic, economici, trafic+web, social+economici, radio+televiziune, articol+dintr, prin+intermediul, face+cunoscut, caracter+particular, altor+mijloace, Design, Intranet, Optimizare, Publicitate, Reclama, Semantic, Sit, Site, Trafic, Web, |
|
|
Comentariile utilizatorilor (0)
|
|
|