Cu prioritățile clar stabilite în cadrul acestui plan, școlile pot elabora proiecte eligibile care să beneficieze de sprijin financiar semnificativ.
Cu toate acestea, accesul la fonduri guvernamentale nu se limitează doar la PNRR. Există diverse alte surse de finanțare, la nivel național, local și european, care pot fi explorate de unitățile de învățământ. De la programele operaționale naționale, până la fonduri gestionate de consiliile locale sau regionale, paleta de opțiuni este largă. De exemplu, Ministerul Educației Naționale poate lansa periodic convocări pentru proiecte de digitalizare a școlilor, oferind granturi pentru achiziția de echipamente și dezvoltarea de resurse digitale. În paralel, fonduri europene, cum ar fi cele din Programul Operational Sectorial Educație și Cercetare-Dezvoltare-Inovare (POSCDI), pot oferi suport financiar suplimentar pentru proiecte inovatoare în domeniu.
Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, este crucial ca școlile să își
delimiteze nevoile și să elaboreze proiecte bine argumentate care să demonstreze impactul pe care îl vor avea asupra comunității educaționale. Un aspect esențial în procesul de aplicare este îndeplinirea cerințelor de eligibilitate și respectarea procedurilor de depunere a cererilor. Acest lucru implica, de obicei, elaborarea unui plan de proiect detaliat, stabilirea unui buget realist, precum și identificarea metodelor de monitorizare și evaluare a rezultatelor. În contextul în care legislația în domeniu impune standarde stricte privind structura și securitatea proiectelor finanțate, este deosebit de important ca școlile să colaboreze cu parteneri experți care să le ofere asistență tehnică și methodologică.
În această perspectivă, prezentăm în continuare un ghid complet despre fonduri guvernamentale pentru crearea de site-uri web ale școlilor gimnaziale de comună. Vom explora principalele surse de finanțare disponibile, modalitățile de a accesa aceste fonduri, cerințele de eligibilitate și pașii esențiali pentru a elabora un proiect de succes. În plus, vom analiza beneficiile pe termen lung ale investiției într-un site web profesional și vom oferi exemple practice care să inspire actiunea unităților de învățământ care doresc să profite de oportunitățile oferite de fondurile guvernamentale.
Fonduri PNRR pentru digitalizare
PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență: Este una dintre principalele surse de finanțare guvernamentale pentru proiecte de digitalizare. Unitățile de învățământ, inclusiv școlile gimnaziale de comună, pot beneficia de granturi PNRR pentru a achiziționa echipamente și software, incluzând crearea unui site web pentru predare - învățare digitalizată. De exemplu, PNRR are linii de finanțare dedicate digitalizării unităților de învățământ, care pot acoperi costurile pentru crearea unui site web profesional.
Fonduri locale și regionale
Fonduri din parteneriate
Fonduri din programe speciale
Programe naționale de digitalizare a educației: Ministerul Educației Naționale poate lansa periodic programe speciale pentru digitalizarea unităților de învățământ. Școala poate monitoriza lansarea acestor programe și să aplice pentru a beneficia de fonduri.
Programe europene: România poate beneficia de fonduri europene prin diverse programe, cum ar fi Programul Operational Sectorial Educație și Cercetare-Dezvoltare-Inovare (POSCDI) sau fonduri din Inițiativa de Investiții Strategice Europene (EFSI). Școala poate verifica eligibilitatea și condițiile pentru a accesa aceste fonduri.
Fonduri din bugetul propriu al unității de învățământ
Rezerve bugеtare: Dacă școala are rezerve bugetare, poate aloca fonduri din acestea pentru crearea site-ului web. Această opțiune poate fi mai rapidă și mai simplă, fără a trece prin procese lungi de aplicare la fonduri externe.
Cereri suplimentare de finanțare: Școala poate elabora o cerere suplimentară de finanțare laPrimărie sau la Consiliul local, argumentând necesitatea investiției într-un site web profesional pentru a moderniza infrastructura digitală a unității de învățământ.
Vom aborda modalitățile prin care școlile gimnaziale, licee sau grădinițe pot folosi resursele propriei lor bugeturi pentru a finanța crearea unui site web, concentrându-se pe căutarea de resurse din comunitatea locală.
Închirierea spațiilor școlii pentru evenimente
Școlile gimnaziale de comună pot avea la dispoziție diverse spații care pot fi închiriate pentru evenimente, cum ar fi săli de sport, săli de spectacol, grădini, etc. Aceste spații pot fi utilizate pentru organizarea de concerte, baluri, serbări corporative, evenimente familiale, etc. Prin închirierea acestor spații, școlile pot genera venituri suplimentare care pot fi direcționate către bugetul propriu.
Închirierea altor facilități
În afara spațiilor pentru evenimente, școlile pot pune la dispoziția comunității și alte facilități, cum ar fi laboratoarele de informatică, sălile de cercetare sau alte infrastructuri specializate. Aceste facilități pot fi folosite pentru cursuri suplimentare, ateliere, proiecte de cercetare sau alte activități care necesită echipamente și spații specializate.
Servicii suplimentare: cantina liceului
Cantina liceului reprezintă o altă sursă de venituri pentru bugetul propriu al școlii. Ea poate oferi servicii de catering pentru evenimente organizate în cadrul școlii sau poate fi închiriată pentru a fi folosită de organizații externe pentru servirea de mâncare la evenimentele lor. De asemenea, cantina poate oferi servicii de catering pentru comunitatea locală, extinzând astfel activitatea și sporind veniturile.
Beneficiile pentru comunitate
Aceste inițiative nu doar că aduc venituri suplimentare pentru școlă, dar și contribuie la consolidarea legăturilor cu comunitatea locală. Prin punerea la dispoziția comunității a infrastructurii și facilităților sale, școala devine un centru activ al vieții locale, sprijinind evenimente culturale, sportive și sociale.
Gestionarea eficientă a resurselor
Pentru a maximiza beneficiile din aceste sursă de venituri, este important ca școala să gestioneze eficient aceste resurse. Acest lucru include stabilirea unor politici clare pentru închiriere, menținerea infrastructurii în bună stare, precum și promovarea serviciilor oferite comunității locale.
Prin aceste metode, școlile gimnaziale de comună pot să dezvilupe un buget propriu solid, care să le permită să investească în proiecte de digitalizare, cum ar fi crearea unui site web profesional, fără a depinde exclusiv de fonduri externe.
Baza legislativă a demersurilor
În România, unitățile de învățământ, inclusiv școlile gimnaziale de comună, sunt reglementate prin diverse acte normative care le permit să dezfășoare activități suplimentare pentru a genera venituri propriei. Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, care a fost modificată și completată în cursul anilor, școlile pot avea venituri proprii, care includ și venituri din încasări pentru servicii suplimentare, conform prețurilor stabilite de unitatea de învățământ, în limitele legii. Această legislație oferă școlilor o bază legală pentru a putea explora și implementa diverse modalități de a genera venituri propriei, incluzând închirierile de spații și facilități.
În plus, Ordinul nr. 2.731/2014 al Ministerului Educației Naționale, care aprobă Normele pentru organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar, precizează că școlile pot avea venituri proprii, inclusiv din serviciile pe care le prestă, în conformitate cu prețurile stabilite de unitatea de învățământ, în limitele legii. Acest ordin oferă o cadrul clar și reglementat pentru școlile gimnaziale de comună pentru a putea genera venituri suplimentare prin activități precum închirierea spațiilor sau a altor facilități și servicii.
Control și supraveghere financiară
În cadrul activității de generare a veniturilor proprii, școlile sunt supuse unor controale și supravegheri financiare stricte pentru a se asigura că toate demersurile sunt conforme legislației în vigoare. Raportările financiare și auditările periodice sunt instrumente esențiale pentru a menține transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor proprii. Conform Legii nr. 439/2016 privind aprobarea bugetului de stat pentru anul 2016, care a stabilit norme pentru bugetarea și finanțarea unităților de învățământ, școlile trebuie să ofere detalii complete privind toate veniturile și cheltuielile, inclusiv cele din activități suplimentare precum închirierile de spații și facilități. Aceste rapoarte financiare sunt analizate de autoritățile competente pentru a verifica conformitatea cu legislația în vigoare și pentru a se asigura că toate fondurile sunt folosite în conformitate cu scopul pentru care au fost generate.
Fonduri din alternative financiare
Credit bancar
Deși nu este guvernamental, poate fi o opțiune de finanțare pentru școală, care poate fi returnată din veniturile generate de digitalizare sau din alte surse de finanțare. Banca poate oferi credite cu rate dobânzi preferențiale pentru proiecte de digitalizare a unităților de învățământ.
Da, o școală publică de stat din România poate utiliza un credit bancar drept opțiune de finanțare pentru proiecte de digitalizare, inclusiv crearea unui site web, cu următoarele condiții și precizări, bazate pe sursele furnizate. Legălitatea împrumuturilor pentru administrația publică : Legislația română permite instituțiilor publice să contracteze împrumuturi din surse private, inclusiv din banca comercială, în conformitate cu regulile stabilit de Legea nr. 289/2004 și reglementările BNR (Bancă Națională a României) . Exemplele din sursele furnizate arată că administrația publică a primit anterior credite bancare de la instituții precum BRDE (Băncii pentru Dezvoltare a Dunării de Jos), ceea ce confirmă viabilitatea acestei opțiuni.
Rate dobânzii preferențiale : Banca poate oferi credite cu rate reduse pentru proiecte de modernizare sau digitalizare, în special dacă proiectul are un impact social sau economic, cum ar fi dezvoltarea unui site web pentru o școală. Aceasta este o practică comună în România, precum și în alte state europene, unde instituțiile de credit oferă condiții favorabile pentru proiecte de învățământ.
Sursa de rambursare :pepayment-ul creditului poate fi realizat din venituri generate de proiectul de digitalizare (dacă există, de exemplu, venituri din parteneriate comerciale sau servicii online) sau din alte surse de finanțare ale școlii (cum ar fi subvenții, donații sau alocate bugetare). Este esențial să se stabilească un plan de bugetare transparent și să se respecte regulile de gestionare a fondurilor publice,
Proceduri administrative :Pentru a contracta un credit, școala trebuie să obțină aprobarea autorităților competente (cum ar fi Inspectoratul Şcolar sau Ministerul Educației), în conformitate cu Ghidul Împrumuturilor pentru Administrația Publică. De asemenea, contractul trebuie să respecte cerințele legale privind transparența și responsabilitatea financiară ,
Riscuri și recomandări : Este recomandat să se cerceteze posibilitatea de a obține fonduri mixte (ex.: 70% din credit bancar și 30% din fonduri non-rambursabile, conform), pentru a reducem riscul.În cazul unei situații dificile, școala ar trebui să aibă un plan de urgență pentru rambursare, care să includă venituri alternative sau sprijin din partea autorităților locale,
Concluzie: Creditul bancar este o opțiune legală și viabilă pentru școlile publice din România, cu condiția de a respecta cerințele legale, să se stabilească un plan de rambursare realist și să se obțină aprobarea autorităților competente. Preferințele dobânzii pot fi negociate cu bănci de dezvoltare sau instituții financiare specializate, ceea ce reduce costurile pentru școală .
Finanțare prin crowdfunding
Școala poate lansa o campanie de crowdfunding pentru a strânge fonduri de la comunitatea locală, inclusiv părinți, companii locale etc., pentru a finanța crearea site-ului web.
Da, o școală publică de stat din România poate lansa o campanie de crowdfunding pentru a finanța crearea unui site web, iar această activitate este legală, cu condiții. Aici sunt detaliile cheie.
Legălitatea crowdfunding-ului în România :
Finanțarea participativă (crowdfunding) este recunoscută și reglementată la nivel național prin Legea nr. 244/2022 , care implementează directivele UE în domeniu Această lege stabilește cadrul legal pentru platformele de crowdfunding, inclusiv cerințele pentru transparență și protecția donatorilor.
Sursa legală de finanțare pentru școlile : Învățământul poate fi finanțat prin donări, sponsorizări și alte surse legale , conform documentelor oficiale ale Uniunii Europene precum Eurydice , Aceasta include inițiativele de crowdfunding, dacă sunt gestionate în conformitate cu legislația aplicabilă.
Specificul unei școli publice : O școală publică trebuie să respecte regulile de gestionare a fondurilor publice, dar poate accepta donații voluntare din părți terțe (părinți, companii etc.), inclusiv prin platforme de crowdfunding. Este important să se urmeze proceduri transparente și să se informeze autoritățile competente (cum ar fi inspectoratul şcolar sau ministerul educației) dacă este necesar
Platformele de crowdfunding autorizate : Campania trebuie lansată pe o platformă înregistrată în România și supusă reglementărilor locale. De exemplu, Fondatia Globalworth a sprijinit dezvoltarea unei platforme de crowdfunding pentru profesori români, ceea ce sugerează suportul instituțional pentru astfel de inițiative.
Aspecte de îngrijorare și soluții. Transparență : În calitate de instituție publică, școala trebuie să clarifice folosirea fondurilor (ex.: site-ul web) și să ofere rapoarte donatorilor.
- Regulile platformei : Platforma aleasă trebuie să respecte legea 244/2022, care impune cerințe legate de identificarea participantilor, protejarea datelor și gestionarea riscurilor.
Concluzie: Este legal, dar cu condiții precise: utilizarea unei platforme reglementate, respectarea transparenței și a procedurilor administrative ale școlii publice. Aceasta se aliniază cu obiectivele de modernizare a sistemului educațional, menționate și în analize comparative legale.
Control și supraveghere financiară
Departamentele de audit din cadrul primăriilor joacă un rol esențial în controlul și supravegherea financiară a instituțiilor de învățământ. Aceste departamente sunt responsabile pentru evaluarea transparentei și eficienței utilizării resurselor financiare în cadrul școlilor, prin verificări periodice și analize detaliate ale rapoartelor financiare. Auditorii interni din cadrul primăriilor elaborează rapoarte anuale despre activitatea de audit public intern, care prezintă modul de realizare a obiectivelor și verifică dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt conforme cu normele în vigoare.
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) joacă un rol esențial în administrarea resurselor umane și în supravegherea calității învățământului. Acestea sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, responsabile pentru implementarea politicilor educaționale și monitorizarea calității învățământului la nivel local. ISJ se asigură că toate școlile funcționează corespunzător, elevii beneficiază de educație de calitate, iar profesorii au parte de resursele necesare pentru a-și face treaba. Structura organizacyjă a ISJ include diverse direcții și servicii, cum ar fi Serviciul de Resurse Umane și Administrativ, care se ocupă de gestionarea resurselor umane ale unităților de învățământ.
Sistemului de control
Departamentele de audit din cadrul primăriilor și Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) sunt două entități distincte cu roluri diferite în cadrul sistemului de control și supraveghere financiară a instituțiilor de învățământ din România. Departamentele de audit din cadrul primăriilor se concentrează pe evaluarea transparentei și eficienței utilizării resurselor financiare ale unităților de învățământ, prin verificări periodice și analize ale rapoartelor financiare. Acestea elaboratează rapoarte anuale despre activitatea de audit public intern, care prezintă modul de realizare a obiectivelor și verifică dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt conforme cu normele în vigoare.
Pe de altă parte, Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) sunt responsabile pentru supravegherea calității învățământului și pentru monitorizarea activităților educaționale la nivel local. ISJ se asigură că toate școlile funcționează corespunzător, elevii beneficiază de educație de calitate, iar profesorii au parte de resursele necesare pentru a-și face treaba. Structura organizacyjă a ISJ include diverse direcții și servicii, cum ar fi Serviciul de Resurse Umane și Administrativ, care se ocupă de gestionarea resurselor umane ale unităților de învățământ.
Baza legală a controlului financiar
În România, controlul și supravegherea financiară a instituțiilor de învățământ sunt reglementate prin diverse acte normative care oferă un cadrul clar și transparent. Legea Educației Naționale nr. 198/2023 precizează atribuțiile și responsabilitățile instituțiilor educaționale în ceea ce privește gestionarea financiară, inclusiv modul de generare a veniturilor proprii și utilizarea acestora. Această legislație stabilește normele, principiile și procedurile care guvernează activitatea financiară a școlilor, asigurând conformitatea cu principiile de transparență, eficiență și responsabilitate fiscală .
În plus, Ordinul nr. 2.731/2014 al Ministerului Educației Naționale, care aprobă Normele pentru organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar, precizează că unitățile de învățământ pot avea venituri proprii, inclusiv din serviciile pe care le prestă, în conformitate cu prețurile stabilite de unitatea de învățământ, în limitele legii. Acest ordin oferă un cadrul clar și reglementat pentru școlile gimnaziale de comună pentru a putea genera venituri suplimentare prin activități precum închirierea spațiilor sau a altor facilități și servicii .
Rolul Inspectoratelor Școlare Județene
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) sunt instituții descentralizate, cu reprezentanțe în fiecare județ din România, care funcționează sub autoritatea Ministerului Educației. Ele au ca obiectiv principal gestionarea și monitorizarea activităților educaționale la nivelul județului respectiv. ISJ joacă un rol vital în formarea viitoarelor generații, contribuind semnificativ la dezvoltarea unei educații de calitate în România. Aceste instituții oferă o varietate de servicii pentru comunitate, cum ar fi coordonarea examenelor naționale, programe de formare pentru profesori, asistență educațională și evaluarea performanței școlare.
Supraveghere financiară
În cadrul instituțiilor de învățământ din România, controlul și supravegherea financiară sunt reglementate de diverse acte normative, care asigură transparență și responsabilitate fiscală. Departamentele de audit din cadrul primăriilor joacă un rol esențial în evaluarea transparentei și eficienței utilizării resurselor financiare, prin verificări periodice și analize ale rapoartelor financiare. Aceste departamente elaboratează rapoarte anuale despre activitatea de audit public intern, care prezintă modul de realizare a obiectivelor și verifică dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt conforme cu normele în vigoare .
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) sunt responsabile pentru supravegherea calității învățământului și pentru monitorizarea activităților educaționale la nivel local. Acestea se asigură că toate școlile funcționează corespunzător, elevii beneficiază de educație de calitate, iar profesorii au parte de resursele necesare pentru a-și face treaba. ISJ au diverse direcții și servicii, cum ar fi Serviciul de Resurse Umane și Administrativ, care se ocupă de gestionarea resurselor umane ale unităților de învățământ.
Cu prudență, probleme sistemice pot fi depășite
În procesul de accesare a diverselor surse financiare, instituțiile educaționale publice din România se confruntă adesea cu o serie de provocări sistemice care pot compromite eficiența și rezultatele acțiunilor lor.
Provocări
Printre aceste probleme se numără:
Lipsa departamentului juridic în instituții educaționale: Toate școlile și liceile nu dispun de un departament juridic intern care să le ofere asistență specializată în materie de conformitate legală, elaborare de contracte și navigare în cadrul reglementărilor complexe care guvernează finanțarea și gestionarea proiectelor. Această lipsă poate duce la greșeli în interpretarea legislației și la o utilizare suboptimală a resurselor disponibile.
Lipsa suportului juridic adecvat din partea departamentului juridic al primăriilor: În cazul în care instituțiile educaționale solicitan suport juridic din partea primăriilor locale, acesta poate fi insuficient sau nepotrivit, datorită sarcinii deja ridicate a departamentelor juridice municipale sau a lipsei de specializare în domeniul specific educației. Toate școlile gimnaziale, liceele și școlile profesionale nu dispun de departamente juridice proprii, pot solicita fonduri la cerere pentru servicii externalizate în cazuri speciale, situații grave.
Proceduri complicate de verificare și supraveghere financiară fără un suport real: Procedurile birocratice asociate verificărilor și auditurilor financiare sunt adesea percepute ca fiind excesiv de complexe și fără suport adecvat de formare a resursei umane, în special pentru instituțiile care deja își equilibrează resursele limitate. Fără un ghidaj clar și un suport continuu, personalul din conducere poate să se simtă supărât și să întâmpine dificultăți în respectarea cerințelor.
Slaba profesionalizare juridic-procedural a personalului din conducere unităților educative: Directorii și administratorii școlilor sunt de obicei specialiști în domeniul educației, dar nu neapărat în domeniul juridic sau financiar. Această lipsă de cunoștințe în profunzime în materie de reglementări juridice și proceduri financiare poate să limiteze capacitatea instituției de a accesa și gestiona fondurile disponibile.
Depășirea problemelor
Pentru a combate aceste provocări, instituțiile educaționale pot lua măsuri:
Formarea continuă a personalului: Organizarea de ateliere și sesiuni de formare pentru a îmbunătăți cunoștințele juridice și financiare ale personalului din conducere. Aceste activități pot fi coordonate de Inspectoratele Școlare Județene sau de consiliile locale.
Crearea de parteneriate pentru suport juridic: Încheierea de parteneriate cu barourile de avocatură locale sau cu organizații non-guvernamentale care pot oferi asistență juridică specializată în domeniul educației.
Elaborarea de ghiduri și manuale tematice: Dezvoltarea de resurse accesibile care să oferă instrucțiuni pas-cu-pas pentru navigarea procedurilor legale și financiare, personalizate pentru nevoile instituțiilor educaționale.
Implementarea unui sistem de mentorat: Crearea unui program de mentorat în cadrul căruia instituțiile mai experimentate și cu mai multe resurse să ofere suport celor care încearcă să acceseze fonduri pentru prima dată.
Prin abordarea prudentă a acestor probleme sistemice, instituțiile educaționale pot îmbunătăți capacitatea de a accesa și gestiona eficient fondurile disponibile, contribuind astfel la îmbunătățirea calității educației oferite elevilor.
Concluzie
Instituțiile educaționale publice din România au multiple surse de finanțare la dispoziție pentru a face față nevoilor de investiții și modernizare. PNRR este o sursă majoră de fonduri, oferind granturi pentru proiecte alinate cu obiectivele de digitalizare a sistemului de educație. Fondurile locale, regionale, naționale și europene, precum și parteneriatele cu companii și organizații non-guvernamentale, oferă oportunități suplimentare de finanțare. În plus, gestionarea eficientă a bugetului propriu al unității de învățământ prin generarea de venituri din închirierea spațiilor și facilităților poate contribui la finanțarea proiectelor. Creditul bancar și crowdfunding sunt alternative valoroase, iar controlul și supravegherea financiară asigură transparența și responsabilitatea fiscală. Prin explorarea și utilizarea acestor surse financiare diverse, instituțiile educaționale pot moderniza infrastructura digitală, oferind astfel o educație de calitate pentru elevi și pregătindu-se pentru provocările societății bazate pe cunoaștere.
Modernizarea infrastructurii digitale a instituțiilor educaționale este esențială pentru a răspunde cerințelor actuale și viitoare ale unei societăți dinamice. Această modernizare nu doar că îmbunătățește procesul de învățare, dar și pregătește elevii pentru o economie digitală. Accesarea fondurilor PNRR, a fondurilor locale și regionale, precum și colaborarea cu parteneri privați pot oferi resursele necesare pentru a realiza această tranziție. În plus, generarea de venituri prin bugetul propriu al unității de învățământ, prin închirierea spațiilor și facilităților, poate contribui semnificativ la finanțarea proiectelor de modernizare. Astfel, instituțiile educaționale pot deveni mai autodeterminate și sustenabile financiar, oferind o educație de calitate pentru toți elevii.
*Surse: ideile acestui articol sunt inspirate din discuțiile cu administratorii financiari, directorii de școli / licee din orașe și comune care au reușit să atragă resurse financiare peste bugetului oferit de primăriile locale, respectând legislația și dezvoltând cu prudență proiecte necesare instituției cu scopul creșterii calitații serviciilor de învățământ. Textele ideilor principale au fost structurate și dezvoltate de mai mulți agenți AI disponibili online.
