Creșterea calității actului educațional presupune nu doar eforturi metodologice, ci și resurse financiare complementare bugetelor de stat. Legea încurajează instituțiile de învățământ să-și dezvolte venituri proprii prin activități regulate legal. În continuare sunt prezentate principalele repere legislative relevante, cu accent pe sursele juridice ce permit și reglementează această abordare.
În era contemporană, instituțiile educationale se confruntă cu provocarea de a găsi surse suplimentare de finanțare pentru a putea oferi o educație de calitate. Legislația românească oferă un cadru legal clar și transparent pentru gestionarea finanțelor publice, inclusiv pentru instituțiile educationale. Aceasta permite instituțiilor să dezvolte activități suplimentare pentru a genera venituri proprii, contribuind astfel la creșterea bugetului propriu.
1. Legea generală a educației – Legea nr. 1/2011 cu modificările ulterioare
Legea generală a educației – Legea nr. 1/2011 cu modificările ulterioare, oferă un cadru complet și coerent pentru organizarea, funcționarea și dezvoltarea sistemului educațional din România. Această lege asigură drepturile fundamentale ale participantilor în procesul educațional, stabilește responsabilitățile și obligațiile acestora, precum și mecanismele de finanțare, organizare și gestionare a instituțiilor educationale. Această lege a fost modificată și completată de mai multe ori, de exemplu prin Legea nr. 221/2019, care a adus modificări privind evaluarea profesorilor, calificarea profesională a directorilor etc. De asemenea, legea prevede că orice persoană care își folosește funcția pentru a comite o infracțiune este pedepsită în conformitate cu Codul penal. Profesorii au dreptul la formare continuă, la implicare în elaborarea și aplicarea proiectelor educaționale și la participarea la deciziile instituției.
Deși nu este menționată direct în cerințele tale, Legea nr. 1/2011 rămâne fundația cadrelor normative ale învățământului românesc. Aceasta stipulează în art. 96:
„Instituțiile de învățământ pot constitui fonduri proprii pentru proiecte educativo-culturale, conform prevederilor legale în vigoare.”
Această formulare deschide calea pentru utilizarea altor legi mai specifice, ca suport financiar alternativ.
2. Legea nr. 198/2023 privind autonomia financiară a unităților de învățământ
Această lege introduce o serie de facilități pentru creșterea autonomiei financiare a unităților de învățământ public, inclusiv gimnazii, licee și grădinițe. Legea privind învățământul preuniversitar prevede că bugetul deveniturilor și cheltuielilor al instituțiilor de învățământ preuniversitar poate fi fondat pe estimările acestora. Această lege oferă instituțiilor flexibilitate în gestionarea propriei bugete, permițând astfel o mai bună adaptare la nevoile educaționale
Principale articole relevante:
- Art. 4 – permite instituțiilor de învățământ public să organizeze activități extracurriculare plătite , cum ar fi cursuri de limbi străine, informatică, arte sau educație fizică, din care veniturile intră în bugetul propriu.
- Art. 7 – instituțiile pot colabora cu persoane fizice sau juridice pentru organizarea de servicii educaționale complementare , cum ar fi tabere școlare, ateliere practice, cursuri de pregătire intensivă etc., cu condiția respectării standardelor educaționale și fiscale.
- Art. 12 – permite înființarea unei comisii de gestionare a veniturilor proprii , care va decide direcționarea fondurilor către proiecte educaționale de calitate.
3. Legea nr. 197/2024 privind stimularea parteneriatelor educaționale
Acest act normativ introduce mecanisme moderne de finanțare mixtă între sectorul public și privat în educație. Legea nr. 197/2024 privind finanțarea învățământului superior arată că instituțiile de învățământ superior de stat pot fonda bugetul deveniturilor și cheltuielilor la nivelul estimat al acestuia, oferind astfel o mai mare libertate în gestionarea bugetului.
Dispoziții cheie:
- Art. 6 – permite sponsorizarea directă a activităților didactice, culturale sau sportive de către agenți economici, fără a afecta independența instituției.
- Art. 9 – autorizează organizarea de concursuri, spectacole sau evenimente culturale cu plată la intrare , veniturile rezultate putând fi folosite pentru modernizarea infrastructurii sau susținerea programelor curriculare.
- Art. 15 – prevăd sprijinirea parteneriatelor cu firme pentru programul dual de formare profesională , cu posibilitatea de contractare de servicii educaționale plătite de angajatori.
4. Legea nr. 270/2013 privind Statutul personalului didactic universitar
Deși este aplicabilă în primul rând pentru instituțiile de învățământ superior, Legea nr. 270/2013 conține dispoziții utile și pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, dacă intră în colaborări cu universități. Legea nr. 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și Legea nr. 377/2013 pentru modificarea și completarea aceleiași legi, stabilesc un cadru legal clar și transparent pentru gestionarea finanțelor publice, inclusiv pentru instituțiile educationale. Aceste legi reglementează modalitatea în care resursele financiare sunt alocate, gestionate și cheltuite, asigurând o utilitate eficientă a fondurilor și o responsabilitate fiscală.
Exemple:
- Art. 31 – permite cadrelor didactice să participe la programe externe plătite , printre care și consultanță, formare sau cercetare, iar veniturile pot reveni parțial instituției sub forma unui protocol de colaborare.
- Art. 43 – facilitează parteneriate intre licee și facultăți , în vederea organizării de cursuri comune sau stagii de practică, cu echivalare creditelor ECTS și costuri recuperabile.
5. Legea nr. 9/2025 privind modernizarea învățământului în mediul rural
Această lege introduce măsuri specifice pentru susținerea instituțiilor de învățământ din zone defavorizate. Reprezintă un pas semnificativ în direcția reducerii decalajului dintre învățământul urban și cel rural, prin măsuri concrete de revitalizare a comunităților școlare rurale. Printre obiectivele principale ale acestei legi se numără nu doar îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la educație, ci și stimularea autonomiei financiare a instituțiilor de învățământ din mediul rural , ca instrument esențial pentru dezvoltarea durabilă și adaptarea la nevoile locale.
Introduce prevederi care permit și încurajează unitățile de învățământ aflate în mediul rural să-și consolideze bugetul propriu prin intermediul unor activități educaționale complementare, colaborări cu parteneri locali și valorificarea potențialului comunității. Aceste inițiative sunt reglementate astfel încât să respecte cerințele financiare publice, dar și să ofere flexibilitate instituțiilor afectate de resurse limitate.
Prevederi relevante:
- Art. 10 – instituțiile pot organiza cursuri online de dezvoltare personală pentru adulți locali, cu taxă percepută, iar veniturile revin în bugetul școlii.
- Art. 14 – permite transformarea anumitor spații educaționale în centru multifuncțional de formare , care poate genera venituri prin pregătiri profesionale, cursuri de alfabetizare digitală etc.
- Art. 22 – autorizează încheierea de parteneriate cu ONG-uri locale pentru obținerea de granturi nerambursabile cu destinație specifică pentru activități educaționale generate intern.
6. Legea nr. 500/2002 privind Codul administrativ
Codul administrativ stabilește responsabilitățile și competențele autorităților publice în gestionarea instituțiilor publice. Reprezintă un cadru normativ fundamental în organizarea și funcționarea instituțiilor publice din România, inclusiv a celor din domeniul educației. Deși inițial concepută mai ales pentru a reglementa raporturile dintre autoritățile publice și cetățeni, precum și pentru a clarifica atribuțiile administrației publice locale, această lege conține dispoziții esențiale și pentru gestiunea financiar-contabilă a instituțiilor de învățământ , inclusiv în ceea ce privește veniturile proprii .
În contextul actual, în care instituțiile educaționale din învățământul preuniversitar și universitar sunt încurajate să-și diversifice sursele de finanțare, Codul administrativ oferă repere clare privind legalitatea, transparența și responsabilitatea în obținerea și utilizarea veniturilor proprii. Astfel, anumite articole din acest act normativ devin puncte-cheie în procesul de dezvoltare financiară autonomă a unităților de învățământ, contribuind la susținerea proiectelor educaționale inovatoare și la modernizarea infrastructurii școlare.
Referințe importante:
- Art. 104 – obligă unitățile de învățământ să asigure transparența în gestionarea veniturilor proprii , prin raportare semestrială către Consiliul Local sau Inspectoratul Școlar.
- Art. 112 – permite utilizarea surselor proprii pentru achiziții de bunuri și servicii , inclusiv materiale didactice, software educațional, echipamente sportive etc., fără a fi supuse procedurilor de achiziții publice, dar cu respectarea regulilor contabile.
7. Ordonanța de urgență nr. 85/2023 privind flexibilizarea cheltuirii veniturilor proprii
Această ordonanță complementează legislația existentă, introducând o serie de facilități în cheltuirea fondurilor obținute prin activități proprii. A fost adoptată în contextul creșterii accentuate a nevoilor financiare ale instituțiilor publice, în special în domeniul educației, unde resursele bugetare sunt adesea insuficiente pentru a susține proiecte inovatoare sau investiții imediate. Acest act normativ introduce măsuri esențiale de flexibilizare a utilizării veniturilor proprii ale unităților de învățământ, contribuind la autonomia financiară și la îmbunătățirea calității serviciilor educaționale.
Printre principalele obiective ale Ordonanței se numără simplificarea procedurilor contabile , accelerarea deciziilor privind cheltuirea fondurilor proprii și sprijinirea dezvoltării activităților educaționale complementare care pot genera venituri suplimentare. Astfel, instituțiile de învățământ (grădinițe, școli gimnaziale, licee și centre de formare profesională) beneficiază de un cadru mai prietenos pentru atragerea și gestionarea surselor de venit externe, fără a compromite integritatea și transparența proceselor financiare.
Această ordonanță este un instrument valoros în efortul de a transforma veniturile proprii dintr-o componentă accesorie a bugetului într-un vector real de dezvoltare instituțională , permițând școlilor să răspundă rapid nevoilor educaționale contemporane și să investească în infrastructură, tehnologie și formare continuă a personalului didactic.
Cele mai relevante clauze:
- Art. 3 – permite utilizarea veniturilor proprii pentru formarea continuă a personalului didactic , inclusiv participarea la seminarii, conferințe, masterclass-uri.
- Art. 5 – instituțiile pot cumpăra echipamente IT, mobilier, sau alte active necesare procesului educațional, fără limitări bugetare superioare dacă banii provin din surse proprii.
- Art. 7 – introduce o simplificare a procedurilor contabile pentru sume sub pragul de 20.000 lei , permițând decizii rapide și eficiente.
8. Sugestii practice de generare de venituri, în conformitate cu legislația existentă
În contextul în care resursele bugetare alocate instituțiilor de învățământ sunt adesea insuficiente pentru a susține proiecte inovatoare, investiții în infrastructură sau dezvoltarea calității actului educațional, găsirea unor surse legale de venituri proprii devine o nevoie imperioasă. Capitolul acesta vine în sprijinul managerilor și cadrelor didactice cu propuneri concrete, sustenabile și conforme cu actele normative în vigoare dar recomandă transparența acestor acțiuni și prudență în gestionarea fondurilor eficient.
Pe baza celor șapte categorii legislative prezentate mai sus, iată câteva sugestii concrete, susținute de acte normative:
9. Controlul și supravegherea financiară
Creșterea bugetului propriu al instituțiilor de învățământ este un obiectiv prioritar în contextul actual, dar trebuie să meargă mână în mână cu respectarea normelor de transparență, responsabilitate și control public . Capitolul intitulat „Controlul și supravegherea financiară ” subliniază importanța acestui echilibru și oferă un cadru clar pentru gestionarea eficientă și în conformitate cu legislația în vigoare a veniturilor generate de activități suplimentare .
Acest capitol explicitează rolul departamentelor de audit intern din cadrul primăriilor , care au atribuții specifice în monitorizarea modului în care unitățile de învățământ utilizează resursele financiare proprii. Astfel, sunt prezentate obligațiile instituțiilor educaționale privind întocmirea rapoartelor financiare, păstrarea documentației justificative și respectarea procedurilor de cheltuire a fondurilor.
De asemenea, se insistă asupra necesității unor mecanisme clare de autoevaluare internă , precum și a existenței unei comisii de gestionare a veniturilor proprii, care să garanteze că banii generați prin activități extrabugetare sunt direcționați exclusiv spre dezvoltarea proiectelor educative și nu sunt utilizați în afara scopului declarat.
Nu este doar o cerință legală, ci și un instrument de încredere reciprocă între instituția de învățământ, părinți, comunitate și parteneri educaționali , contribuind la consolidarea sustenabilității financiare a școlii.
Cadru legislativ
Această categorie este esențială pentru garantarea transparenței, legalității și eficienței în utilizarea veniturilor proprii ale instituțiilor de învățământ . În acest sens, principalele acte normative care reglementează controlul financiar intern sunt:
- Legea nr. 500/2002 privind Codul administrativ , mai ales art. 104 și 105, care obligă autoritățile publice și instituțiile finanțate din bugetul local la raportare și transparență totală în gestionarea fondurilor.
- Legea nr. 198/2023 privind autonomia financiară a unităților de învățământ , care prevede în mod expres necesitatea existenței unui cadru de control intern pentru instituirea unei gestiuni riguroase a veniturilor proprii (art. 12).
- Ordonanța de urgență nr. 85/2023 privind flexibilizarea cheltuirii veniturilor proprii , care menționează în art. 6 că instituțiile trebuie să asigure mecanisme de autoevaluare și raportare periodică a cheltuielilor.
- Hotărârea de Guvern nr. 742/2022 privind organizarea și funcționarea auditului public intern , care stabilește cadrul general de exercitare a controlului financiar în entitățile publice locale.
Rolul Departamentelor de Audit Intern al primăriei
Departamentele de audit din cadrul primăriilor joacă un rol esențial în controlul și supravegherea financiară a instituțiilor de învățământ. Aceste departamente sunt responsabile pentru evaluarea transparenței și eficienței utilizării resurselor financiare în cadrul școlilor, prin verificări periodice și analize detaliate ale rapoartelor financiare.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 742/2022 , auditorii interni au misiunea de a:
- evalua sistemul de management al riscurilor;
- verifica respectarea politicilor interne;
- controla execuția bugetară și contabilă;
- asigura conformitatea cu legislația în vigoare, inclusiv în cazul veniturilor generate din activități suplimentare.
Auditorii interni din cadrul primăriilor elaborează rapoarte anuale despre activitatea de audit public intern , care prezintă modul de realizare a obiectivelor și verifică dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt conforme cu normele în vigoare.
Aceste rapoarte sunt prezentate Consiliului Local și Inspectoratului Școlar și pot duce la emiterea de recomandări sau măsuri corective, în cazul în care se identifică deficiențe în utilizarea fondurilor.
Recomandări pentru instituțiile educaționale
Pentru a răspunde cerințelor de transparență și control:
- Instituțiile ar trebui să întocmească rapoarte financiare semestriale privind veniturile și cheltuielile realizate din surse proprii.
- Este recomandat să fie desemnat un responsabil cu raportarea financiară internă , care va colabora cu auditorii locali.
- Se poate constitui o comisie internă de monitorizare , compusă din reprezentanți ai conducerii, profesori și părinți, pentru a susține procesul de transparență.
- Toate documentele justificative privind încasările și plățile efectuate trebuie păstrate timp de cel puțin 5 ani , în conformitate cu legislația fiscală și contabilă.
Concluzie
Legislația în vigoare oferă deja un cadru clar și favorabil pentru instituțiile de învățământ care își doresc să-și diversifice sursele de venit și să investească în programe educaționale inovatoare. Prin respectarea strictă a dispozițiilor legale din Legea nr. 198/2023 , Legea nr. 197/2024 , Legea nr. 9/2025 și a altor acte normative relevante, școlile, grădinițele și liceele pot deveni entități educaționale sustenabile, competitive și centrate pe calitatea învățământului.
*Surse: ideile acestui articol sunt inspirate din discuțiile cu administratorii financiari, directorii de școli / licee din orașe și comune care au reușit să atragă resurse financiare peste bugetului oferit de primăriile locale, respectând legislația și dezvoltând cu prudență proiecte necesare instituției cu scopul creșterii calitații serviciilor de învățământ. Textele ideilor principale au fost structurate și dezvoltate de mai mulți agenți AI disponibili online.
