Securitate Online

În timp ce țara ocupă poziții retrograde în unii indicatori europeni privind digitalizarea guvernanței, legislația devine un vector de schimbare, îndrumând instituțiile publice să adopte soluții securizate și să reducă dependența de platforme externe precum Yahoo sau Gmail.  Într-o lume dominată de digitalizare iar mai nou termenul de ”guvernanță artificială” prinde contur, securitatea cibernetică a devenit un subiect esențial pentru instituțiile publice. În România, Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a stabilit un cadru juridic pentru protejarea rețelelor și

"Încrederea este bună, dar controlul este mai bun." - Vladimir Lenin. Într-o dimineață obișnuită, deschid laptop-ul și îmi introduc parola. Sistemul mă recunoaște, îmi oferă acces la email, la documentele de lucru, la întreaga mea existență digitală. Pentru o clipă, totul pare familiar, controlat, sigur. Dar ce se întâmplă dacă această încredere fundamentală - că sunt cine pretind că sunt, că rețeaua mea este sigură, că colegii mei sunt cu adevărat colegii mei - se dovedește a fi o iluzie periculoasă?

Gândirea zero-trust nu este doar o arhitectură tehnologică; este o revoluție filosofică care ne forțează să ne reconsiderăm

În urma unei investigații desfășurate timp de optsprezece luni asupra criminalității cibernetice, am descoperit o realitate îngrijorătoare: fiecare utilizator de rețele sociale devine, fără să știe, o țintă în ecosistemul digital predator. Analiza noastră asupra a peste 400.000 de incidente documentate dezvăluie mecanisme sistemice prin care informațiile personale se transformă în arme împotriva propriilor deținători.

Cifra de 35.436

Contextul ultimilor ani ne-a propulsat într-un ritm accelerat spre o lume digitală. Pandemia a impus o tranziție rapidă spre servicii online: de la programări esențiale la medic la gestionarea plăților bancare și interacțiunea cu instituțiile publice. Tehnologia nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Însă, această trecere nu a fost uniformă, iar pentru o parte a populației – în special seniorii – a însemnat un adevărat șoc adaptativ.

Înșelătoria funcționează prin atragerea utilizatorilor cu promisiuni de servicii rapide și gratuite, dar, în realitate, compromite securitatea datelor personale.

În ultimii ani, inteligența artificială (IA) a cucerit atenția publicului global, ducând la progrese spectaculoase în diverse domenii precum sănătatea, transportul sau finanțele. Cu toate acestea, această revoluție tehnologică nu este exemptă de provocări și limitări, mai ales pe plan infrastructural. În ciuda investițiilor masive în dezvoltarea sistemelor AI, există o serie de obstacole semnificative care afectează performanța, eficiența și accesul egalitarian la aceste tehnologii. Aceste limitări au un impact direct asupra modului în care IA poate fi implementată și scalabilă pe scară largă.

Analizarea mecanismelor subtile de manipulare în interacțiunile între inteligența artificială (IA) și utilizator este un subiect complex, care se intersectează cu etica, psihologia umană, sociologiea și chiar dreptul. Deși domeniile pe care le-ați menționat – sănătate fizică-mentală, cooperare inter-umana, industrie tehnică, productivitate individuală, dezvoltare personală și prognoze economice – sunt considerate "pozitive", există încă riscuri asociate cu modul în care IA poate influența sau manipula comportamentele utilizatorilor, chiar dacă intenția inițială este bună.

În era digitală, unde tehnologia a revoluționat comunicarea și tranzacțiile, riscul de a fi victima unei fraude online a crescut exponențial. Strategiile de amagire virtuală au evoluat de la scheme simple la operațiuni sofisticate, adaptate la vulnerabilitățile umane și tehnice. Cybercriminalii exploatează atât lacune în securitatea IT, cât și tendințe psihologice (ex: curiozitatea, teama sau lăcomia) pentru a păcăli victimele.

Printre cele mai răspândite tactici se numără phishing-ul, smishing-ul, ransomware-ul, site-urile false și manipularea prin inginerie socială. Phishing-ul, capabil să cloneze site-uri legitime sau să imite mesaje oficiale, rămâne regele fraudelor datorită simplității și eficienței sale. Smishing-ul și vishing-ul extind amenințarea pe canale mobile, unde utilizatorii sunt mai

Pentru a oferi o înțelegere mai profundă a acestor tactici și cum pot fi evitate. Aceste categorii includ identitate falsă, solicitare rapidă de bani, manipularea emoțională, creație de situații urgente, folosirea platformelor neîncredere, pretinsă investiție sigură, furtul de identitate și scamurile de "catfish". Strategiile de amăgire online reprezintă metode utilizate de infractorii cibernetici pentru a înșela utilizatorii și a obține date personale, bani sau acces la conturi. Aceste strategii sunt din ce în ce mai sofisticate, exploatând încrederea, emoțiile și neatenția victimelor. Una dintre cele mai răspândite metode este phishing-ul, unde atacatorii trimit mesaje false care par a veni de la instituții legitime. Fraudele

Da, există un risc crescut de eroziune a confidențialității în telefonia mobilă din cauza vulnerabilităților tehnice,  a capacităților avansate ale actorilor statali și a intereselor companiilor globale private. Iată o analiză detaliată:

1. Vulnerabilități Exploatate de Actori Statali

a) Exploatarea Protoacoalelor de Rețea (SS7, Diameter)

SS7 (2G/3G): Folosit în roaming, permite interceptarea SMS-urilor, localizarea în timp real și deturnarea apelurilor. În 2020, hackerii sprijiniți de stat au folosit SS7 pentru a urmări jurnaliști în Yemen.

Diameter (4G/5G): Slăbiciuni în autentificare permit spoofing-ul bazestations sau accesul neautorizat la metadate (ex: cine a apelat, când, unde).

Există riscuri semnificative pentru infrastructura de telefonie mobilă datorită vulnerabilităților tehnice, cyberatacurilor, diferențe de nivel tehnologic între actori statali și alți factorilor externi, însă un colaps total al sistemului este puțin probabil în următoarea decadă din cauza unor contra-masuri de atenuare al afectelor: modele de verificare, analiza comportament, fragmentarea infrastructurii, raportări și noi standarde. Iată o analiză detaliată:

1. Vulnerabilități Critice Identificate

a) Atacuri pe Protocolul SS7 și Diameter

SS7 (2G/3G): Exploatarea acestui protocol învechit permite interceptarea SMS-urilor, redirecționarea apelurilor și localizarea utilizatorilor. Majoritatea rețelelor 4G/5G încă folosesc SS7 pentru roaming,

Termenul neliniștitor pentru aceste escrocherii, ”pig butchering”, sugerează că escrocii își iau timpul pentru a-și „îngrășa” victimele și a lua cât mai mulți bani. Cea mai cunoscută escrocherie ce a lovit, chiar s-a potrivit ca o mănușă, datorită comportamentului volatil al valorilor  în  piața de criptomonede.

Aceste escrocherii mai sunt numite și înșelătorii de „text accidental”, deoarece adesea încep cu un text greșit aparent inocent. Aceste escrocherii sunt definite prin faptul că au loc pe o perioadă lungă de timp și

Anul 2024 a fost un an vârtej pentru securitatea cibernetică. De la consecințele atacurilor ransomware de mare profil până la creșterea gradului de comercializare a instrumentelor AI, provocările au continuat să crească.

Au devenit vulnerabilități critice ale infrastructurii evident , iar furtul de identitate a ajuns niveluri fără precedent . Cu toate acestea, în mijlocul haosului, am văzut progrese în tehnologiile defensive, cooperarea internațională și adoptarea în creștere a soluțiilor inovatoare precum cheile de acces și platforme de identitate digitală.

Adolescenții noștri au crescut cu computere și smartphone-uri , așa că nu este surprinzător faptul că sunt cunoscători de tehnologie și internet, dându-le încredere online dar... ei trebuie protejați prin educație. Din păcate, ei tind să fie, de asemenea, neexperimentați și mai încrezători decât majoritatea grupelor de vârstă atunci când interacționează cu ceilalți. Această combinație îi poate face pe tineri vulnerabili în fața artiștilor înșelătoriei, mai ales într-o lume online din ce în ce mai periculoasă.

Potrivit FBI, 14.919 incidente de înșelătorie au fost raportate de persoane cu vârsta de 19 ani și mai mici în 2021. Aceste escrocherii au dus la pierderi de 101,4 milioane de dolari adolescenților care le-au raportat.

De la super oferte cu produse de marcă, la locuri de muncă part-time prea bune pentru a fi adevărate, iată cinci scheme comune pe care le folosesc infractorii cibernetici pentru a înșela adolescenții, pentru a le subtiliza banii sau datele personale sensibile.

Majoritatea adolescenților, deși nu sunt la fel de ușor de manipulat precum cei mici, se pot lăsa ademeniți la un moment dat de diferite influențe externe. Probabil că ați experimentat numeroasele suișuri și coborâșuri pe care viața de adolescent le oferă și este deci posibil să admiteți ușor că mai ales ei pot cădea pradă uneori naivității dacă manipularea digitală este foarte atent orchestrată. Încrederea în bunătatea semenilor, inocența și naivitatea tinerească îi fac o țintă valabilă pentru fraudatorii fără scrupule, care doresc să le fure banii sau datele personale.

Când căutați noi oportunități, urmați acești pași simpli pentru a vă proteja de fraudă.

În funcție de situația dvs., căutarea unui nou loc de muncă poate fi fie eliberatoare, fie stresantă. Oricum ar fi, ar trebui să vă protejați, să urmați câteva sfaturi pentru a vă păstra informațiile personale în siguranță și pentru a oferi escrocilor dezvăluirea pe care o merită!

Cercetare, cercetare, cercetare

Căutați compania care a postat online lista de locuri de muncă folosind numai numele companiei. Rezultatele care returnează mai

Dragostea este în aer și online, dar la fel sunt infractorii cibernetici.